Rețele de suspiciune

În 2023, în România, o campanie amplă de dezinformare submina proiectul de lege pentru prevenirea separării copilului de familia sa. Venit în urma presiunilor societății civile și UE, proiectul încerca să îmbunătățească modul în care autoritățile acționează pentru a preveni despărțirea copiilor vulnerabili de familiile lor. Politicieni din partide ca AUR, SOS și PNL au susținut contrariul: că autoritățile ar vrea să ia copiii din familii; au stârnit astfel un val de panică în societate, în fața căruia guvernanții s-au arătat nepregătiți.

Campania punea în joc tactici și grupări aidoma celor care duseseră la blocarea Strategiei Naționale pentru Copil în Bulgaria, în 2019. În ambele țări, comunitatea romă a devenit ținta manipulării. Numai că, spre deosebire de România, în Bulgaria separarea forțată a copiilor romi de familie este o problemă bine documentată, centrală în activitatea ONG-urilor care militează pentru demnitatea și drepturile romilor.

De ce sunt romii ținta manipulării și cine încearcă să răspândească dezinformarea în comunitățile rome la nivel european?

În cele ce urmează, plecând de la documentarea situației din Bulgaria și de la discuțiile purtate cu activiști și jurnaliști europeni, arătăm cum abuzurile autorităților împotriva romilor au creat terenul propice pentru dezinformare în UE.

Bulgaria: Cum a dus un val de dezinformare la retragerea proiectului Strategiei Naționale pentru Copil

„Dumnezeule, ce fel de experiment mai e È™i ăsta?â€, s-a întrebat activistul rom Ognyan Isaev, când, abia intrat în oraÈ™ul Sliven din Bulgaria, a văzut sute de părinÈ›i alergând în direcÈ›ia È™colilor din localitate. Pe 7 octombrie 2019, Isaev venise în oraÈ™ pentru a demara un proiect È™colar pentru performanță educaÈ›ională în cadrul organizaÈ›iei Trust for Social Achievement. Uitându-se din maÈ™ină la mulÈ›imea panicată din Nadezhda, un cartier limitrof locuit preponderent de romi, Isaev È™i-a zis: „Suntem în mijlocul experimentului.â€

„Când vezi o astfel de mulÈ›ime, te gândeÈ™ti că s-a întâmplat cevaâ€, explică activistul. După câteva minute, Isaev a aflat motivul agitaÈ›iei de pe social media, unde circula zvonul că serviciile sociale urmează să ia copiii de la È™coală ca să-i ducă în Norvegia.

În 2019, Bulgaria urma să adopte Strategia Națională pentru Copil 2019-2030. Susținut de UNICEF și societatea civilă, planul urmărea o mai bună protecție a familiilor vulnerabile, prevenirea abuzului împotriva copiilor și investiții în diversificarea serviciilor oferite celor mici. Conform datelor Eurostat, în 2018 33,7% dintre copiii bulgari se aflau în risc de sărăcie.

Numai că, între timp, pe Facebook-ul bulgar circulau narațiuni de dezinformare asemănătoare celor care aveau să stârnească un val de panică în România, în 2023. Barnevernet, sistemul norvegian de protecție a copilului, fusese transformat în păpușarul din umbră: Norvegia ar fi cofinanțat proiectul, cu scopul de a-i da pe copiii bulgari în adopție cuplurilor gay norvegiene. Falsa narațiune era că statul bulgar imită modelul norvegian de protecție a copilului, putând să ia copiii din familiile lor pentru motive banale – de exemplu, dacă părinții nu le-au cumpărat jucării sau înghețată.

„O alianță sinistră de organizații și interese†a stat la baza deturnării proiectului legislativ, subliniază Delia Pop, director al fundației Tanya's Dream, o organizație care militează pentru prevenirea separării copiilor de familiile lor. Strategia a fost întâmpinată de un val uriaș de dezinformare, susținut de grupări conservatoare și politice extremiste. Cei care se opuneau legii spuneau că „Vestul imoral†ar ataca familia tradițională prin acest proiect legislativ. Biserica Ortodoxă Bulgară a susținut atunci că părinții au dreptul să-și lovească copiii pentru a-i disciplina, pentru ca apoi să revină asupra declarațiilor, după ce acestea au stârnit un val de critici din partea societății civile.

VMRO-BND, un partid de extremă dreapta, afirma că această strategie caută naÈ›ionalizarea copiilor bulgari. „Spuneau că ONG-urile vor să-i fure pe copiii bulgari, să-i trimită în Norvegia, ca să fie adoptaÈ›i de cupluri gay, că ar exista o piață gay în Bruxelles unde sunt vânduÈ›i copiii bulgari, tot soiul de naraÈ›iuniâ€, explică Ognyan Isaev.

Eforturile susÈ›inute de dezinformare au generat un „un val de isterie colectivă È™i protesteâ€, conform Eurochild. S-au organizat mitinguri împotriva proiectului în mai mult de 20 de oraÈ™e din Bulgaria. ReÈ›eaua NaÈ›ională pentru Copii din Bulgaria, din care fac parte 152 de ONG-uri, a încercat să combată dezinformările, dar fără sprijin din partea autorităților. ÃŽntr-un final, prim ministrul de atunci, Boyko Borisov, a declarat că proiectul a fost retras din dezbatere.

Cu un an înainte, Convenția de la Istanbul, care urmărește să combată violența împotriva femeilor, fusese ținta unei alte campanii de dezinformare în Bulgaria. Opozanții săi susțineau că adoptarea convenției viza introducerea ideologiei de gen în legislație. Succesul deplin al campaniei din 2018 s-a văzut în 2021, când Curtea Constituțională bulgară a respins strategia europeană împotriva violenței de gen, considerând-o neconstituțională.

Ce factori favorizează dezinformarea în comunitățile rome?

La fel ca în România, È™i comunitățile rome din Bulgaria au căzut pradă valului de dezinformare cu privire la separarea copiilor de părinÈ›i. De frică, unii părinÈ›i din oraÈ™ele Sliven, Yambol È™i Karnobat chiar È™i-au retras copiii de la È™coală pentru scurt timp. „Nu doar comunitatea romă (a fost dezinformată, n.r.), dar sunt unele naraÈ›iuni care prind bine printre romiâ€, subliniază Isaev, expert È™i în metode de dezinformare.

Dacă la nivelul publicului general, discursul urmărea îngrijorarea părinÈ›ilor, pentru romi acesta atingea È™i o valoare importantă în cultura lor tradiÈ›ională. Familia È™i copilul sunt noÈ›iuni centrale în sistemul valorilor din comunitatea romă: „Să ai o familie mare, să ai copii, să ai un cămin pentru familia extinsăâ€, subliniază Isaev. „Subiectul e extrem de important pentru romi, din punct de vedere cultural, emoÈ›ional.â€

Conform literaturii de specialitate, comunitatea romă se confruntă cu două tipuri de dezinformare. Pe de-o parte, romii sunt ținta discursurilor rasiste, care transmit populației majoritare narațiuni ostile față de aceștia, de exemplu: romii pleacă în străinătate ca să fure, nu ca să lucreze sau romii au mai mulți copii și vor ajunge să ne asimileze.

Pe de altă parte, romii sunt vulnerabili la campaniile de propagandă din interiorul propriilor comunități. Vulnerabilitatea lor È›ine mai ales de gradul ridicat de analfabetism È™i de relaÈ›ia defectuoasă pe care o au cu autoritățile, respectiv cu presa, conform studiului Care for truth: Against fake news and anti-Roma discrimination. „Sistemul educaÈ›ional nu dezvoltă gândirea critică, să priveÈ™ti critic, să te documentezi într-un mod calitativâ€, subliniază Isaev. „Oamenii pur È™i simplu acceptă informaÈ›ia care circulă în comunitate, distribuită de televiziuneâ€.

„Atacul e continuuâ€, explică activistul. „Niciodată nu încetează. Sunt perioade de vârf È™i altele mai liniÈ™tite.†NaraÈ›iunile de dezinformare sunt simple, adaugă Isaev: Vestul este rău, Estul este bun. Acestea sunt amplificate mai ales în perioadele semnificative pentru parcursul european al Bulgariei: „De exemplu, acceptarea monedei euro, intrarea în Schengen, când să devenim membrii ai OrganizaÈ›iei pentru Cooperare È™i Dezvoltare Economicăâ€.

Abuzurile autorităților bulgare și separarea forțată a familiilor rome

ÃŽn Bulgaria, separarea forÈ›ată a copiilor romi este o problemă documentată, cu cazuri contestate cu succes în justiÈ›ie. „AmeninÈ›area de a le fi luaÈ›i copiii este foarte vie în minÈ›ile È™i experienÈ›a de zi cu zi a multor părinÈ›iâ€, explică într-un mail Simeon Brand, coordonator naÈ›ional ATD Fourth World. „Pentru ei, teama că ProtecÈ›ia Copilului va interveni într-o zi È™i le va lua copiii este foarte realăâ€.

Georgios ÄorÄ‘e Jovanović, preÈ™edinte al Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), spune că activiÈ™tii au găsit în Bulgaria resurse È™i bani pentru a susÈ›ine demersul de documentare a abuzurilor comise de autorități. ÃŽn România le-au lipsit aceste resurse, aÈ™a că organizaÈ›ia nu È™i-a putut continua cercetarea. FundaÈ›ia Tanya's Dream, susÈ›inută de Swiss Philanthropy Foundation È™i creată cu misiunea de a preveni separarea copiilor de familiile lor, sprijină în mare parte documentarea acestei probleme.

ÃŽn 2024, ERRC publica o cercetare care arăta că mai mult de jumătate dintre copiii aflaÈ›i în plasament în Bulgaria erau de origine romă, aceÈ™tia prezentând un risc mai mare de a fi luaÈ›i din familiile lor È™i plasaÈ›i în grija statului decât cei din alte etnii. (Autorii studiului nu au avut date oficiale luate pe criteriu etnic, aÈ™a că s-au bazat pe interviuri cu asistenÈ›i sociali, mediatori comunitari È™i activiÈ™ti È™i pe observaÈ›ii de teren.) „În contextul în care romii reprezintă aproximativ 10% din populaÈ›ia Bulgariei, proporÈ›ia de peste 50% de copii romi din sistemul de protecÈ›ie a copilului indică o suprareprezentare semnificativăâ€, afirmă Pop.

Cercetarea arăta că familiile rome sunt mai des monitorizate de serviciile sociale, însă tot ele primesc mai rar ajutor din partea acestora. „Sistemul nu le oferă familiilor vreo formă de suport într-un timp rezonabilâ€, spune Pop. „Mai mult, sistemul permite ca aceÈ™ti copii să ajungă într-o situaÈ›ie în care separarea poate fi implementată aproape ca o măsură de urgență.â€

Un sondaj din cadrul cercetării arăta că mulți părinți trăiesc cu teama că serviciile sociale le-ar putea lua copiii și că peste jumătate dintre respondenți cred că asistenții sociali nu acționează mereu în interesul păstrării copilului în familie. Aflați în grija statului, copiii și tinerii romi cu greu ajung să fie plasați la un asistent maternal, rămânând de obicei în centre.

Pe lângă practicile asistenÈ›ilor sociali, discriminarea poate fi observată È™i la nivel legislativ. „Per ansamblu, cadrul legislativ pare în regulă, dar dacă te uiÈ›i mai atent, poÈ›i identifica aceste elemente extrem de discriminatorii, care pedepsesc familiile rome È™i copiii romi, oamenii săraciâ€, explică Pop. De exemplu, beneficiul social alocat copiilor este condiÈ›ionat de vaccinare sau de mersul la È™coală. „În primul rând, nu se înÈ›elege faptul că familiile rome se confruntă cu provocări foarte mari pentru a accesa aceste servicii. Nu se recunoaÈ™te această problemă.â€

Sărăcia este atât principalul motiv pentru care unii părinți ajung să-și lase copiii în grija statului, cât și factorul major care duce la separarea copiilor de familiile lor. În multe cazuri, asistenții sociali văd sărăcia drept dovadă a neglijenței părinților, iar condițiile de locuire precară ca pe un pericol iminent. Părinții nu vorbesc despre problemele cu care se confruntă din cauza sărăciei, de frică că asistenții sociali îi vor învinovăți și le vor lua copiii, explica Evgeniya Toneva, cercetătoare la Know How Centre, într-un text publicat de ATD Fourth World.

„Există o tendință de a-i pedepsi pe oameni dacă sunt săraciâ€, spune Pop, adăugând că multă lume vede în sărăcie o decizie personală. „Nu prea se conÈ™tientizează faptul că sărăcia adevărată este mai mult decât sărăcia materială. Are È™i o dimensiune psihologică, creează o mare presiune în minÈ›ile È™i inimile oamenilorâ€, explică directoarea fundaÈ›iei Tanya's Dream. „E un zbucium, îți ia capacitatea mentală de a te gândi la viitor È™i de a-È›i face planuri, corpul este prins într-o luptă permanentă pentru supravieÈ›uire.â€

Autoritățile bulgare „nu admit că există discriminare sistemică sau provocări sistemiceâ€, subliniază Pop. Mai mult, problemele care È›in de comunitatea romă fie ajung să fie minimizate, fie instrumentate de voci anti-rome, susÈ›in mai mulÈ›i activiÈ™ti pe care i-am intervievat.

Abuzurile autorităților bulgare împotriva romilor au devenit știre internațională în aprilie 2025, când primarul unui sector din Sofia a dispus demolarea locuințelor unor familii rome construite ilegal în cartierul Zaharna Fabrika. Mai mult de 200 de oameni au ajuns în stradă. Dintre aceștia, aproape 60 erau copii.

AcÈ›iunea a fost demarată în ciuda deciziei CurÈ›ii Europene pentru Drepturile Omului, care cerea suspendarea demolării până la clarificarea în instanță a procesului intentat Bulgariei de 14 locatari din zonă. „Nu doar lipsa de umanitate È™ochează, dar È™i aroganÈ›a prin care legea internaÈ›ională este încălcată, fără precedent pentru noiâ€, a declarat comisia bulgară de la Helsinki pentru Balkan Insight.

„A fost foarte bizar, pentru că motivul principal invocat de autorități pentru demolarea locuinÈ›elor a fost că acestea reprezintă un factor de risc pentru ocupanÈ›iâ€, spune Ognyan Isaev. „În acelaÈ™i timp, când demolezi aceste case fără să oferi în schimb locuinÈ›e sociale, îi arunci pe oameni È™i pe copii în stradă.â€

Ce nu a relatat atunci presa a fost faptul că una dintre familii a fost separată de autorități, conform lui Simeon Brand, coordonator național al ATD Fourth World Bulgaria. Unul dintre motivele pentru care autoritățile i-au luat pe copii a fost că tatăl acestora, unicul lor părinte rămas în viață, nu avea acte în regulă, situație comună pentru mulți romi sărmani în Bulgaria, după cum explică activistul. În perioada separării însă, copiii nu au mers la școală, deși se aflau în plasament la stat.

Alte familii au fost nevoite să se despartă din cauză că locuinÈ›ele sociale puse la dispoziÈ›ie de autorități ofereau condiÈ›ii inadecvate de trai, spune Brand. „CondiÈ›iile din centrul de locuire temporară nu erau adaptate pentru familiiâ€, explică activistul într-un mail. Toaletele È™i duÈ™urile erau comune, iar „în câteva cazuri, mama È™i copiii au fost acceptaÈ›i, dar din cauza lipsei de spaÈ›iu – camerele fiind prea mici – tatăl a trebuit să găsească o altă soluÈ›ie.â€

O istorie de abuz, terenul propice pentru manipulare

În 2024, Tomáš Zdechovský, membru ceh al Parlamentului European, semnala faptul că romii sunt ținta unor campanii de dezinformare în țări ca Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria și România, inclusiv de către Rusia. Acesta menționa că, în afară de Cehia, niciun alt stat nu căuta să combată dezinformarea care îi vizează pe romi.

În Cehia, avusese loc o campanie de dezinformare în iunie 2023, pornind de la un caz real: în orașul Brno, un ucrainean ucisese un tânăr rom, în urma unei altercații. Știrea uciderii a generat un val de ură anti-ucraineană, mai ales în comunitățile rome din zonă, iar narațiunile împotriva ucrainenilor au prins floare. În același timp, pe social media, circulau poze cu situații reale de discriminare, în care romii ucraineni care fugeau din calea războiului erau tratați ca cetățeni inferiori.

„ExperienÈ›a istorică a romilor în ceea ce priveÈ™te discriminarea È™i neglijarea din partea autorităților creează un mediu în care oamenii sunt mai predispuÈ™i să creadă în teorii conspiraÈ›ionisteâ€, explică într-un mail ZdenÄ›k RyÅ¡avý, redactor È™ef al publicaÈ›iei cehe Romea.cz, specializată în È™tiri despre romi, È™i director al organizaÈ›iei ROMEA.

Lunga experiență de discriminare împotriva romilor, susÈ›ine RyÅ¡avý, „merge adesea mână în mână cu sentimentul că «nimeni nu ne va ajuta, trebuie să ne bazăm pe noi înÈ™ine» È™i că elitele acÈ›ionează împotriva oamenilor obiÈ™nuiÈ›i. ÃŽntr-un astfel de mediu, o singură poveste încărcată emoÈ›ional, de exemplu, despre un rom atacat de un ucrainean, se poate răspândi rapid, deoarece se potriveÈ™te cu o viziune asupra lumii deja existentă.â€

ÃŽn cazul de la Brno, statul ceh a implementat o soluÈ›ie de moment, care viza exclusiv dezinformarea anti-ucraineană care lua amploare în rândurile comunităților rome. „A fost mai degrabă o acÈ›iune coordonată ad hoc menită să rezolve o problemă urgentăâ€, explică RyÅ¡avý. Cu toate că naraÈ›iunile de dezinformare coincideau cu direcÈ›ia propagandei ruse, autoritățile cehe nu au găsit dovezi de interferenÈ›e ruseÈ™ti.

ÃŽnsă e clar că aceste campanii de dezinformare nu au apărut din senin, subliniază RyÅ¡avý. Discursurile care au vizat criza migraÈ›iei, pandemia COVID-19 È™i invadarea Ucrainei de către trupele ruseÈ™ti i-au afectat pe romi. „Erau adesea răspândite de influenceri romi („live streameriâ€) care adaptau È™i amplificau conÈ›inutul provenit din surse pro-ruse sau din alte surse problematice, câștigând o audiență È™i o influență semnificative asupra opiniilor comunitățiiâ€, spune RyÅ¡avý.

ÃŽn Bulgaria, o altă naraÈ›iune care a prins printre romi È›ine de idealizarea perioadei comuniste. „Pentru că perioada comunistă este profund legată de Rusiaâ€, explică Isaev. „Deci dacă eÈ™ti sentimental în legătură cu această perioadă, ai putea să nutreÈ™ti È™i ceva simpatii față de Rusia. Se folosesc de toate aceste tactici pentru a-i face pe oameni să distribuie informaÈ›ii împotriva Ucrainei, uneori împotriva UE È™i NATO.â€

ÃŽn Cehia, majoritatea naraÈ›iunilor de dezinformare care au vizat comunitatea romă în ultimii ani È›in de propaganda anti-ucraineană – că aceÈ™tia ar fi naziÈ™ti È™i că se bucură de beneficii în detrimentul romilor – anti-UE, împotriva ONG-urilor È™i campaniilor de sănătate, afirmă RyÅ¡avý. Ce au acestea în comun? „Exploatează frustrările È™i provocările socio-economice existente, facilitând cultivarea neîncrederii față de stat, UE È™i societatea civilă. Ele se răspândesc adesea prin intermediul reÈ›elelor sociale, în special prin transmisiuni live, unde conÈ›inutul încărcat emoÈ›ional ajunge la un public larg.â€

Scopul acestor campanii este de a-i încuraja pe oameni să susÈ›ină naraÈ›iunile care È›in de Rusia, subliniază Ognyan Isaev. De exemplu, în cazul naraÈ›iunii care încriminează UE ca duÈ™man al familiei tradiÈ›ionale, „ideea e să apese pe butoanele sensibile ale acestor oameni, să-i mobilizeze ca să distribuie informaÈ›ia falsă.â€

Zvonurile că familiile rome vor fi separate de copii, urmând ca aceÈ™tia să fie daÈ›i cuplurilor gay din Norvegia a circulat È™i în Spania, conform unui studiu publicat de Autonomia. ÃŽn România lui 2025 s-a răspândit discursul fals conform căruia FranÈ›a ar vrea să scoată de sub incidenÈ›a legii pedofilia È™i îi obligă pe copiii de grădiniță să se masturbeze în timpul orelor. NaraÈ›iunea a prins È™i printre locuitorii din Ferentari. „Mi-a explodat capul È™i mi-am pierdut un pic diplomaÈ›ia în momentul ălaâ€, spune Anda Constantin, activistă Roma for Democracy, subliniind: „E o întreagă luptă.â€

Rezistența la campaniile de dezinformare e strâns legată de încrederea pe care o are cineva în instituțiile statului sau presă, menționa un studiu realizat de radioul ceh iROZHLAS.cz.  Spre deosebire de populația majoritară, romii tind să aibă mai puțină încredere în poliție și în sistemul legislativ, conform unui studiu desfășurat în zece state europene, publicat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) în 2022. Cauzele se regăsesc atât în istoria abuzurilor împotriva comunității întreprinse în întreaga Europă, cât și în experiențele negative personale, în relație cu poliția și instituțiile publice.

RyÅ¡avý menÈ›ionează că reacÈ›iile comunităților rome la dezinformare sunt diferite, pe de-o parte pentru că nicio comunitate nu e omogenă, iar, pe de altă parte, pentru că nu există sondaje care să cartografieze opiniile È™i atitudinile acestora. „În mass-media È™i în sectorul ONG, dezbatem adesea modul în care romii răspund la dezinformare, dar, în realitate, nu È™tim exact ce gândeÈ™te majoritateaâ€, explică jurnalistul ceh. „Nimeni nu i-a întrebat vreodată, în mod cuprinzător.â€

Pe agenda politicienilor populiști, separarea forțată a copiilor de familii rămâne un punct important

În august 2025, Maria Saioc, consilier județean AUR la Constanța, publica un video cu puternic impact emoțional, care ar fi reprezentat un caz de separare forțată. Într-un comentariu, consiliera făcea referire la PL-x 145/2025, Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie.

„Pe 10 mai 2023 au fost proteste în faÈ›a Parlamentului, iar eu chiar am strigat la vremea respectivă, împreună cu protestatarii: «Firea, să È™tii, noi nu vindem copiii!»â€, scria Saioc. „Le-am spus oamenilor ce urma să se întâmple, dar legea a trecut, iar acum vedem efectele eiâ€. Videoul depășise două milioane de vizualizări înainte de a fi È™ters.

În perioada campaniei prezidențiale din 2024, George Simion a desfășurat mai multe vizite în diaspora, unde s-a întâlnit atât cu românii afectați de inundațiile din Spania, cât și cu familia de români al cărei caz de separare forțată a fost în centrul unor proteste violente din Leeds.

Filmările cu copiii luați în mod agresiv de autorități, unii dintre ei încătușați, au devenit virale. În Marea Britanie, societatea civilă a criticat modul în care serviciile sociale au tratat cazul, iar activiști romi din ambele țări au colaborat cu autoritățile pentru ameliorarea situației.

Cazul a generat un nou val de frică în comunitățile rome din România, spune Anda Constantin, activistă Roma for Democracy. DeÈ™i era o situaÈ›ie izolată, care avea de-a face cu diaspora È™i cu legile din Regatul Unit, unii au crezut că le vor fi luaÈ›i copiii. „Pentru că există constant o picătură chinezească care alimentează frica astaâ€, spune activista.

„Din È›ară, să È™tiÈ›i că cineva se gândeÈ™te la voi, vă protejează È™i, dacă va fi posibil, va trebui să muncim extrem de mult ca România, o È›ară bogată, să-È™i aducă cetățenii acasăâ€, spunea George Simion, filmat în sufrageria familiei Bejinaru. Cu toate că George Simion a vorbit public despre caz, iar AUR își atribuie revenirea copiilor în sânul familiei, Marcel Bejinaru nu simte că a primit un sprijin serios din partea lor.

„Domnul George Simion a venit, nu pot să spun că nu. A venit, dar nu È™tiu de ceâ€, îmi spune Bejinaru, nedorind să intre prea mult în detalii. ÃŽn acele zile de mare încordare, Bejinaru È™i-ar fi dorit o reprezentare fermă din partea politicienilor români, care să-i susÈ›ină poziÈ›ia ca cetățean român în faÈ›a autorităților britanice. Pastorul Viorel Bădărău, rudă cu Bejinaru, care a colaborat cu activiÈ™tii Roma for Democracy pentru ameliorarea situaÈ›iei, spune despre Simion: „A venit probabil să-È™i facă reclamă, să fim serioÈ™i.â€

Cum luptăm împotriva dezinformării din comunitățile rome?

În iulie 2024, în răspunsul la cererea europarlamentarului ceh Zdechovský cu privire la dezinformarea romilor, Comisia Europeană arată că nu are o strategie specifică pentru a combate fenomenul. Autoritățile de la Bruxelles subliniază, totuși, că lupta împotriva dezinformării din mediul online este o prioritate, pusă în operă prin noul Cod UE de bune practici privind dezinformarea, alături de monitorizarea campaniilor de publicitate politică.

Zdechovský a criticat răspunsul Comisiei, considerându-l inadecvat pericolelor din prezent È™i a subliniat importanÈ›a unei campanii împotriva dezinformării din comunitățile rome la nivelul UE. „EducaÈ›ia este întotdeauna cea mai importantă, la fel È™i consolidarea gândirii critice. Fără a sprijini educaÈ›ia È™i alfabetizarea media, nu vom putea creÈ™te rezilienÈ›a romilor la dezinformareâ€, răspundea europarlamentarul în cadrul unui interviu Romea.cz.

ÃŽn iulie 2025, ONG-ul Roma for Democracy reamintea Uniunii Europene importanÈ›a luptei împotriva rasismului anti-rom. „Securitatea adevărată nu înseamnă doar tancuri È™i avioane. ÃŽnseamnă încredere. ÃŽnseamnă apartenență. ÃŽnseamnă ca fiecare om să simtă că are un loc È™i un viitorâ€, scriau activiÈ™tii într-o postare de pe social media.„Includerea romilor nu e doar o chestiune morală. E o necesitate strategică.â€

ÃŽn Bulgaria, Strategia NaÈ›ională pentru Copil È™i ConvenÈ›ia de la Istanbul rămân abandonate de guvernanÈ›i. ÃŽnsă societatea civilă a învățat din episodul de dezinformare din 2019 È™i din reacÈ›iile rasiste ale populaÈ›iei la adresa romilor È™i problemelor cu care se confruntă aceÈ™tia. „Trăim într-o lume complet polarizatăâ€, explică Delia Pop, directoarea fundaÈ›iei Tanya's Dream. „Trebuie să fim foarte inteligenÈ›i când vorbim despre anumite lucruriâ€.

Pentru a continua să informeze despre problema separării forÈ›ate a copiilor romi, Tanya's Dream Fund a colaborat cu FrameWorks Institute pentru a alcătui un model de comunicare strategică pentru combaterea prejudecăților cu privire la familiile separate de autorități. Accentul cade pe binele comun, pe importanÈ›a ca un copil să crească în sânul familiei È™i pe sprijinirea familiilor. „Este vorba, de fapt, despre a crea oportunități de dialogâ€, spune directoarea.

În România, nu există o strategie națională pentru combaterea dezinformării în rândul populației majoritare sau rome. Dar din când în când, au loc workshopuri despre dezinformare și media literacy prin colaborarea dintre ONG-uri și publicații jurnalistice. În 2023, pentru a combate dezinformarea în legătură cu PL-x 145, atât Asociaţia Partidei Romilor Pro-Europa (APRPE), cât și Roma for Education au organizat astfel de ateliere.

„Dacă îi marginalizăm pe oamenii ăștia, se creează o dramă naÈ›ională, care deja e în desfășurareâ€, spune Anda Constantin, activistă Roma for Democracy. „Deja sunt două Românii, cum sunt două Americi. Și prin atâta necaz au trecut oamenii ăștia să unească principatele, că ar fi păcat ca noi acum, după atâta timp, să dezbinăm România.â€

Scena9 continuă să documenteze problema separării forțate în România și diaspora.

 

Textul a fost publicat în cadrul proiectului cross-border The State Knows Best: How Europe's Child Protection Systems Work for Migrant and Racialised Communities finanțat de Journalism Fund.